In Romania in 2014 au decedat sau au fost ranite 9665 persoane in accidente de circulatie. Cifrele sunt socante, aduc aminte de o zona de razboi. Drumurile din Romania sunt periculoase.  In UE șoselele din Romania sunt de 3 ori mai periculoase decat șoselele din UK.

 

Sursa grafic: Euronews

Ca o comparație, pierderile aliaților în Afghanistan, în perioada 2001-2015 au fost de 3374 de morți și 23500 de răniți.  26874 în total, pe o perioada de cca 13 ani. Dacă multiplicăm numărul de victime in accidente rutiere pe soselele din Romania in 2014 cu o perioada de 13 ani  ne dă un numar, 125645, de 4,6 ori mai mare decat numarul de victime (ale aliatilor) dintr-o zonă de război, aproape cat toate victimele miliatare si civile.

Ce putem sa facem, noi, fiecare om si fiecare companie responsabila?

Fiecare dintre noi participă la acest război, fiecare are o responsabilitate mai mică sau mai mare. Șofatul este o activitate cu riscuri, riscuri substanțiale, după cum se vede din statistici. Fiecare poate să se implice astfel încât să ajungem la cât mai puține victime pe străzi.

Condus defensiv

În ultima vreme au început să apară multe informații pe această temă, chiar și cursuri de șofat preventiv. Poate că ar trebui impuse mai mult în momentul în care șoferii își iau permisul de conducere. Din cand în cand șoferii ar putea să mai recitească legislația și să reia testele de la examen. E o informație care ar trebui reînmprospătată.

Școala de șoferi are cca 20 de ore de condus. După câteva sute de kilometrii ar fi bine pentru fiecare șofer să reia câteva ore de conducere, acum mai relaxat, cu permisul în buzunar și să îl întrebe pe instructor sau pe un prieten răbdător despre condusul defensiv.

Ce aș vrea să văd mai mult pe șosele din partea șoferilor, lucruri extrem de simple și eficiente:

• semnalizarea schimbării de direcție, DIN TIMP, chiar și la trecerea de pe o bandă pe alta, chiar și la ieșirea din parcare.
• mai puține depășiri. La fiecare drum lung am ajuns în situația să opresc mașina sau să trag pe dreapta ca să fac loc unui inconștient de pe sensul celăllat care intra în depășire fără să aibă loc. Drumurile din Romania sunt înguste, cu multe curbe și diferențe de nivel, cu vizibilitate redusă. Verificați de 10 ori înainte să intrați în depășiri!
• conduceți odihnit, relaxat, fără alcool la volan. Plecați mai repede de acasă, nu vă grăbiți. Nu încercați să recuperați timpul pierdut cât vă căutați cheile, la volan!
• aprindeți farurile, faza scurtă seara, dimineața, pe ploaie, pe ceață, noaptea!, și pe drumurile naționale. E util și în oraș, mai ales dacă aveți o mașină gri.
• când e un incident pe șosea și încetiniți brusc sau vă opriți, pune-ți avariile.
• verificați frânele, luminile mașinii, oglinzile, pozitia la volan. Înainte de a porni la drum.
• nu vorbiți la telefon la volan.
• (dacă mai aveți.. scrieți în comentarii).  

Ce ar putea face un stat responsabil?

Autostrazi functionale

Unul din cele mai eficiente modalitați de a reduce numărul de accidente. Drumurile lungi sunt obositoare și șoferii tind să circule cu viteză mai mare, ambii factori de risc. Un minim de autostrăzi funcționale, care să permită majorității șoferilor să parcurgă în siguranță distanțe mari ar reduce în bună parte riscurile de accidente. Ca efect secundar ar permite reducerea vitezei pe alte drumuri. E mult mai ușor pentru un șofer să se conformeze la o limita de viteză de 30 km/ora în oraș, langă școli și spitale dacă știe că are acces în 30 minute la o autostradă unde va recupera timpul. Inca cateva sute de kilometri de autostradă e suficient. E posibil, se pot face repede în 5 ani. Ar fi trebuit să fie gata de 10 ani!

O variantă simplă și ușor de comunicat, astfel încât planul să fie respectat pe mai multe cicluri de alegeri si management politic ar fi un plan cu două autostrazi: Autostrada NORD  (10%) și Autostrada SUD (70% finalizată).

Accidente de circulatie in Romania pentru perioada 2009-2014

2010, Romania are 372 Km de autostradă, similar cu numărul de kilometri din 90.

2014, după 4 ani am ajuns la 667 Km de autostradă.

În ultimii 4 ani a scăzut numărul de accidente de circulație grave datorate vitezei de la 1977 la 1652. Nu pare o scădere foarte mare dar sunt 350 de oameni salvati în fiecare an! Cum am spus înainte, se poate merge mai încet în oraș, prin localitați știind că urmează o bucată de autostradă pe care se poate recupera timpul.

Un om salvat pentru fiecare kilometru de autostradă dată în funcțiune!

S-au dat drumul la cateva sute de kilometri, cum ar fi daca am avea acum pe la 2000 de kilometri ? 

Pe langă autostrazi ar mai trebui..

Șosele de centura funcționale, cu 70-90 km limită de viteză, fără case și magazine pe margine. Am mers săptămâna trecută spre Cluj, este o localitate cu o șosea de centură nouă, de câțiva ani doar. Șoseaua ocolește vechea vatră a satului. Ei, fix după ce au terminat noul drum, au construit lângă șoseaua de centură, adică iar limită de 50 km.

Drumuri europene de mare viteză, care să nu străbată localități. Și să fie drepte, cu vizibilitate. Și cu multe radare – să fie clar că nu poți să mergi cu mai mult de 110 km/oră, dar să poți să mergi constant cu 90 km. Până ajungi pe autostradă.

Limitari de viteza

Cred ca e sănătos să existe limitări de viteză și să se respecte. Se pot face mai multe, în multe țări europene tentința e să se micșoreze limitele de viteză în orașe, limitarea circulației autoturismelor în centrul orașelor pentru evitarea accidentelor rutiere care implică și pietoni. În Romania limitările de viteză sunt comunicate destul de tâmpit – cu 5 m înainte de curbă, înainte de un obstacol.

Când vorbesc de limitări de viteză mă gândesc și la drumurile în lucru. Mergi pe drum și îți apar în față marcaje de gropi/canale. O tablă galbena în mijlocul drumului. Pe un drum fără semnalizari – atenție, se lucrează, sunt gropi, e amenjat drumul pentru slalom. În plus, chiar sunt porțiuni de slalom.

Paranteză : voi întelegeți rațiunea pentru care au amenjat așa drumul de la Mureș la Reghin, cu slalom la intrarea în sate?  Înteleg limitarea de viteză, dar soluția este foarte periculoasă. În primele luni mergeam des pe traseu și era plin de urme de accidente. Nu e foarte eficient să pui capcane pe stradă în ideea, NESEMNALIZATE CORESPUNZĂTOR ( Ați fost noaptea pe ceață în zonă ???).

Parc auto sanatos

Starea tehnică a mașinii ține și de șofer dar și de autorități. Se încurajează schimbarea parcului auto dar nu se încurajează întreținerea lui. O mașină mai veche dar cu revizii la zi, cu date tehnice corespunzătoare plătește o gramadă de taxe de înmatriculare. O mașină mai nouă, mai slabă, mai ruginită, mai fără lumini, frâne și mai știu ce, trece ITP și intră în trafic, cu taxe mai mici plâtite.

S-ar putea face verificări în trafic, ca în Germania – daca mașina a fost verificată și pică testele, atunci să fie verificat și service-ul unde s-a eliberat ITP. Dacă sunt multe mașini picate de la același service, să se anuleze toate ITP de la mașinile emise de acel service. Ar fi un pic mai scump poate pentru șoferi, ar trebui service-urile să își facă treaba, dar poate pe termen lung ar fi avertizați din timp dacă sunt piese uzate și trebuie schimbate. Schimbi astăzi o piesă uzata de 100 EUR si salvezi un motor de 2000 EUR care ar crăpa altfel mâine. Pe termen lung ar câștiga toată lumea.

Țineți minte asta. La revoluție au murit 1104 morți si 3321 au fost răniți. În Romania in 2014 au decedat sau au fost ranite 9665 persoane in accidente rutiere.

Update: despre radare si limitari de viteza la noi si in Franta  la Vlad Petreanu:

2000 de kilometri cu maşina într-o săptămână în Franţa şi n-am văzut nici un echipaj de poliţie.
900 de kilometri în România (până-n Botoşani) şi înapoi şi am numărat nu mai puţin de 12 maşini de poliţie cu radar.

Surse articol

Via Zoso & Co

Sursa statistici, Politia Romana